The prayer



... The light that you give us / I pray we'll find your light ...

Diagonal

Peste nori


Pune-i la pamant

Maria

Nu mai e timp

Anotimpuri, de Hateg

Hope

Zambiti, EL ne fotografiaza

Ultimul tren

R+ P= LOVE

Conciergerie



Initial casa majordomului si a garzilor Palatului de Justitie, Conciergerie a fost transformata in inchisoare la sf. sec. 14. De trista amintire pentru monarhisti, aceasta este cladirea in care au fost intemnitati, in timpul Revolutiei franceze, numerosi nobili si sustinatori ai acestora, inainte de sinistra lor intalnire cu celebra ghilotina. Celulele condamnatilor au fost restaurate cat mai realist, unele dintre acestea adapostind chiar manechine imbracate in spiritul epocii, destul de nefericite pe adapostul lor din paie sau pe paturile inguste din lemn. Peste 2.000 de persoane condamnate la moarte au trecut pe aici in doar doi ani, dintre acestea remarcandu-se regina Maria-Antoaneta, poetul Andre Chenier, cei 21 de deputati girondini acuzati de conspiratie impotriva Republicii, precum si temutul Robespierre. A ramas penitenciar pana in 1914.

Amurg



...Chamonix, Mont Blanc, Franta

4810



...varful Mont Blanc, 4810 m, vazut din Chamonix, Franta

Ora mesei



... in parcul castelului Chaverny, Franta.

La scaldat

In doi

La asfintit

A SFINTIT

Sambata la Sambata



"In inima Romaniei, pe valea Raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, in
apropierea satului Sambata de Sus, se afla MANASTIREA BRANCOVEANU, una
dintre cele mai frumoase ctitorii ale DOMNITORULUI MARTIR CONSTANTIN
BRANCOVEANU.
Manastirea are doua hramuri inchinate Maicii Domnului. Unul in prima vineri
dupa Sfintele Past, de "Izvorul tamaduirii" (izvor cu apa tamaduitoare care,
conform traditie, servea inca din sec. al XV-lea ca loc de intalnire a
sihastrilor acestor munti).

Mai tarziu, la sfarsitul sec. al XVII-lea, Domnitorul Tarii Romanestii
construieste langa izvor o biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului".
Inconjoara biserica cu o incinta, aduce calugari din Tara Romaneasca,
infiinteaza o scoala de gramatici, un atelier de pictura, reunind toate
acestea intr-o singura manastire ortodoxa dupa tipul celor cu viata de
obste, unde calugarii traiesc si muncesc rugandu-se impreuna.

Mai tarziu, in anul 1785, manastirea a fost distrusa cu tunurile de catre
dusmanii credintei ortodoxe; incinta fiind distrusa complet, iar biserica
adusa in stare de ruina.

In aceasta stare a gasit-o MITROPOLITUL NICOLAE BALAN dupa mai mult de 140
de ani. Acesta da viata manastirii aducand trei calugari cu studii
teologice, restaureaza biserica, construieste o noua clopotnita.

Al treilea mare ctitor este actualul Mitropolit al Ardealului,
I.P.S.Dr.Antonie Plamadeala, care intre anii 1984- 1989 initiaza,
organizeaza si indruma direct reconstructia incintei manastirii, respectand
cu strictete acest atat de frumos stil, cunoscut in istoria arhitecturii ca
brancovenesc.

In anul 1993 are loc sfintirea intregului complex manastiresc si a
Paraclisului manastirii inchinat Sfintilor Martiri Brancoveni, ucisi in anul
1714 de catre turci la Constantinopol.

Tot sub inaltul patronaj al I.P.S. Dr. Antonie Plamadeala se construieste un
Mare Centru Ecumenic denumit ACADEMIA DE LA SAMBATA, proiectat pentru a
gazdui si organiza congrese si intalniri ale intregii crestinitati. In
dorinta de a transforma manastirea intr-un centru de spiritualitate ortodoxa
si de cultura romaneasca, pune bazele unui bogat muzeu de icoane pe sticla
si lemn, obiecte de cult, carti si vesminte liturgice si demareaza
organizarea dupa principii si cu mijloace moderne a bibliotecii manastirii,
pe care o inzestraza cu bogata si valoroasa SA colectie de carte, reviste si
manuscrise.

In prezent obstea manastirii numara in jur de 40 de vietuitori. Aici
crestinii ortodocsi se aduna in cuget curat sa-si ostoiasca setea vesnic
nepotolita dupa INTAIUL LOR PARINTE SUFLETESC- DUMNEZEU."













Manastirea Ramet



Manastirea Ramet, una dintre cele mai vechi asezaminte ortodoxe monahale din Transilvania, se afla pe valea ingusta, sapata de apa Geoagiului, in Muntii Trascaului. Este asa zisa ”vale a manastirii”. Raul, pornit din muntii Abrudului se varsa in Mures, langa Teius. Drumul spre manastirea Ramet descopera credinciosului si calatorului un monument istoric unic, datand din secolul al XIV-lea.

Nicolae Iorga arata ca manastirea Ramet a fost ctitorita de calugari singuratici, caci numirea ”rameti” nu inseamna altceva decat ”eremiti”, adica pustnici.

Privitor la vechimea manastirii, unii cercetatori ca: Nicolae Iorga, Stefan Metes, Virgil Vatasianu si altii socoteau ca isi are inceputurile in secolul al XV-lea. La aceasta datare conducea, in primul rand, inscriptia de pe piatra asezata deasupra usii de intrare in biserica: ”Dintaiu au fost zugravita s(fan)ta biserica din zilele lui Matiias crai, valeato 6895” (1487
Manastirea Ramet a avut numerosi ctitori si binefacatori, incepand cu acei modesti eremiti si credinciosi din imprejurimi sau mai de departe, care au gasit loc de reculegere sufleteasca ori de refugiu in vreme de primejdie.

Pe parcursul veacurilor, biserica a fost reparata sau renovata de mai multe ori. Dupa inscriptia de la intrare, biserica a fost zugravita in vremea lui Matei Corvin. El se tragea dintr-o familie romaneasca. Desi odata cu inobilarea sa trecuse la catolicism, el n-a persecutat biserica ortodoxa, ci a ajutat-o. Dealtfel, sotia lui Mateias era ortodoxa, iar la curtea ei avea preoti ortodocsi. Se pare ca in vremi de rastristi, Matei Corvin era adapostit la manastirea Ramet.

Din anul 1506, manastirea era luata sub ocrotirea lui Radu Voda cel Mare, domnul Tarii Romanesti, cu ocazia primirii de la regele Vladislav al II-lea a mosiei de la Stremt (sat aflat in apropierea manastirii).
In anul 1762, manastirea Ramet cade prada tunurilor generalului Bukow. Pe filele ingalbenite ale unui Octoih, un calugar nota lapidar:”scris-am eu Silvestru monachu cand au stricat necredinciosii manastirea de la Ramet si cea de la Gioagiu, la anul 1762, in august 20, intr-o zi de sambata spre pieirea lor”. Manastirea a fost refacuta, dar la putin timp dupa aceasta, o noua furtuna se abate asupra ei. Stapanirea straina pedepseste pe calugarii si credinciosii din jurul Rametului, care au participat la rascoala lui Horea, Closca si Crisan, cu o noua ”stricare” a manastirii, in luna decembrie, 1785. Acelasi calugar insemna cu amaraciune, pe o alta carte bisericeasca :”Aceasta, aici am insemnat, acest lucru cu jale adevarat cand au stricat manastirea cea de la Geoagiu si de la Ramet, la intaia stricare fost-a numarul anilor 1762, iar la a doua stricare valeat 1785, luna decembrie in 23 zile, intr-o zi de marti. Scris-am eu Silvestru monachu.”

In urma staruintelor depuse de localnici, dupa aceasta noua ”stricare” a manastirii, abia in 1792, Curtea de la Viena da un decret, comunicat de guvernul ardelean protopopului Ighian, in 2 martie 1792, prin care ingaduie sa se repare biserica ”dar numai ca biserica de mir”. Desi biserica se desfiintase, credinciosii o considerau ca biserica manastireasca, numind-o ”maica” a celor sapte biserici de pe Valea Rametului.

Viata monahala se reface abia in 1940, cu cativa calugari si se construieste cladirea cu paraclisul actual, in timpul staretului Evloghie Ota.

In 3 octombrie 1955, manastirea Ramet, prin hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe, se transforma din manastire de calugari, in manastire de maici, stareta fiind numita monahia Pelaghia Prica, venita de la manastirea Saracinesti Valcea, si mai apoi, monahia Lavrentia Chelemen.

Dar suferintele manastirii nu se terminasera. A venit vremea sa amintim incercarea la care a fost pusa viata monahala din tara, in anii 1959-1960 si urmatorii, in timpul regimului comunist. Au fost ani cand multi calugari si calugarite au fost izgonite din manastiri, unele manastiri desfiintate. Si la manastirea Ramet, maicile au fost alungate si silite sa se imbrace civil. Dupa multe incercari amare si urmariri continue, ele s-au strans totusi mai intai in Teius, apoi in Aiud si au organizat o sectie de covoare. Au stat aici, din 13 Martie 1962, pana in 1969, primavara cand s-a acceptat ca fostele maicute sa revina la manastire, imbracate civil, sa faca o sectie mai puternica de covoare, si cu fetele din satele de moti, din jur. Nu era permis sa se faca slujbe si nici sa se reia randuiala calugareasca. Dar Dumnezeu a auzit ruga maicilor. Au mai fost doar cativa ani de grele incercari, si in 1972, la inceput de ianuarie – ”prin oameni alesi si ingaduiti de Sus” – s-a ajuns la redeschiderea Manastirii, la autorizarea sa si reluarea vietii monahale. In toti acesti ani, maicile care cunoscusera pribegia, au fost insufletite de duhovnicul Dometie Manolache, si maica stareta Ierusalima Ghibu.

La manastire, micul sobor de atunci s-a pus pe lucru, imbinand rugaciunea cu munca, dupa randuielile manastiresti. Astfel a fost refacut paraclisul, s-a adaugat arhondaria, staretia, trapeza, s-au extins chiliile, s-a construit o scoala noua pentru copii, in cea veche deschizandu-se la 12 iulie 1969, o colectie muzeala, organizata de ghidul manastirii, monahia Eudoxia Manolache, cu exponate variate: documente vechi in legatura cu istoricul manastirii, carti vechi de slujba, icoane pe lemn, icoane pe sticla, o valoroasa colectie numismatica si obiecte cu caracter etnografic. S-a construit o noua clopotnita, un pod peste rau, s-a introdus lumina electrica, apa potabila, s-a facut canalizarea si s-a introdus incalzirea centrala. An de an s-au realizat si alte lucrari pentru buna gospodarire a manastirii.
















Manastirea Prislop



Asezata intr-o poiana, inconjurata de un peisaj mirific, Manastirea Prislop se afla la 13 km de Hateg. De aproape sapte secole, ea reprezinta unul din cele mai importante asezaminte religioase ortodoxe din Transilvania. A fost ridicata in a doua jumatate a secolului al XIV-lea de Parintele Nicodim, ulterior anctificat, considerat astazi drept reorganizatorul si indrumatorul monahismului romanesc la inceputul Evului Mediu. El a venit din Tara Romaneasca, unde titorise manastirile Tismana si Vodita.
Manastirea Prislop a fost construita in acelasi stil TRICONC ca si ele si este singura de acest fel din Transilvania. Al doilea ctitor al manastirii a fost Domnita Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Basarab, refugiata in Transilvania dupa moartea tatalui sau. Se spune ca Domnita Zamfira era foarte bolnava cand a venit la Prislop si s-a vindecat band apa din izvorul cu puteri tamaduitoare din curtea manastirii. Mormantul ei se afla in pronaosul bisericii.
Avutul cel mai de pret al manastirii este icoana Maicii Domnului facatoare de
minuni, daruita tot de domnita Zamfira in 1580, cand s-a incheiat reconstruirea bisericii.
Unul din staretii manastirii, Ioan de la Prislop, a fost timp de 20 de ani (1585 -1605) Mitropolit al Transilvaniei. Manastirea a avut o existenta zbuciumata. A fost incendiata in 1762 din ordinul generalului Bukow, iar calugarii ortodocsi au fost alungati.
Aproape doua secole a apartinut Bisericii Romane Unita cu Roma (greco-catolica). A revenit la cultul initial in octombrie 1948. O luna mai tarziu a fost adus la Prislop Parintele Arsenie Boca. Licentiat in teologie si absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucuresti, el este considerat al treilea ctitor al manastirii pentru ca, timp de 41 de ani cat a fost staret si, apoi, duhovnic al manastirii, a reorganizat-o, a reconstruit-o si a pictat-o, dandu-i stralucirea de astazi.
Din 1976, Prislopul este manastire de maici. In 1991 a fost infiintat in incinta ei Seminarul Teologic Monahal Sfanta Ecaterina, cu o durata de scolarizare de cinci ani.
Unele maici si eleve isi desavarsesc talentul artistic continuand vechiul mestesug romanesc al pictarii de icoane pe sticla. Scolilor seculare de iconari de la Nicula, Arpas sau Laz li se alatura acum cea de data mai recenta, de la Prislop










Faceți căutări pe acest blog