Pasaport de Sapanta


Multi nu stiu ca in evul mediu Maramuresul era cat pe-aci sa fie inca o tara romaneasca independenta, dupa modelul Tarii Romanesti si al Moldovei. Nu a fost sa fie. Tot ce s-a pastrat, vremelnic, din acel magnific proiect a fost legendara manastire din Peri, de pe malul drept al Tisei, care astazi renaste pe malul stang, la Sapanta. Iertare pentru Dragos Voda Cu lecturi dupa Ureche cronicarul, romanticii nostri din veacul al XIX-lea instituisera un adevarat cult pentru Dragos Voda, socotit descalecatorul Tarii Moldovei.

Mii si mii de scolari au invatat pe de rost celebrele versuri ale lui Vasile Alecsandri: "Dragos, mandru ca un soare, / A plecat la vanatoare. / Ghioaga si sageata lui / Fac pustiul codrului" s.a.m.d. Dezamagirea a fost mare cand s-a descoperit ca Dragos cucerise Moldova in numele regelui Ungariei, caruia ii era vasal. S-a dovedit ca adevaratul intemeietor al Moldovei independente a fost Bogdan Voda, care i-a si alungat de acolo pe urmasii lui Dragos.

Totusi, istoria Dragosestilor nu e atat de simpla. Astfel, in vechime, teritoriul Perilor, din dreapta Tisei, era o mosie a respectivei familii voievodale. Fara a exista o confirmare scrisa, se pare ca pe la sfarsitul veacului al XII-lea sau la inceputul celui de-al XIII-lea la Peri se infiintase o sihastrie, intretinuta de strabunii lui Dragos, cu hramul Arhanghelului Mihail, protectorul acestei familii. Traditia Manastirii Ramet leaga intemeierea acestui sfant lacas de lucrarea ieromonahilor Romulus si Ghenadie, care ar fi plecat de aici, la leatul 1215, punand temelia Manastirii Sfantul Mihail din Perii Maramuresului.

Cert e ca in prima jumatatea veacului al XIV-lea comunitatile isihaste de pe Tisa Superioara s-au grupat la Sihastria Peri, pe care Dragos Voda si fratele sau Drag din Bedeu au inzestrat-o cu mosii si alte bunuri, inaltand o biserica, dandu-i acelasi hram ca al vechii sihastrii. Astfel constituita, manastirea avea sa joace un rol de frunte in istoria Bisericii Ortodoxe Romane din Maramures si din inca sapte tinuturi. Pentru libertatea Maramuresului Dupa venirea lui Bogdan Voda la tronul Moldovei, fratii Balcu si Drag au condus Tara Maramuresului, ca voievozi, vreme de 30 de ani. Luandu-l ca exemplu pe Bogdan, au vrut sa intemeieze si ei, la nord de Carpati, o tara romaneasca independenta. In acest scop, pentru inceput, ei au actionat ca importanta institutie a romanilor de aici, Biserica Ortodoxa, sa nu fie supusa vreunei episcopii straine.

Asa au obtinut din partea patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului ridicarea Manastirii Sfantul Arhanghel Mihail din Peri la treapta de Stavropighie Patriarhala, cu drept de jurisdictie asupra bisericilor din Maramures si a inca sapte tinuturi. Egumenul Pahomie, ruda apropiata a lui Dragos Voda, a fost investit cu atributii episcopale. Cele opt tinuturi care s-au aflat sub jurisdictia Stavropighiei de la Peri au fost: Maramuresul, Salajul, Arva, Ugocea, Beregul, Ciceul, Ungurasul si Almasul Bihorean.

Pe 13 august 1391, printr-o diploma patriarhala, Manastirea Peri a fost instituita cu atribute episcopale, avandu-l ca intai episcop pe Simion Moldoveanul. "Dumnezeu a inceput sa vorbeasca in limba romana" Manastirea Peri a ajuns un adevarat centru de spiritualitate romaneasca. Aici a functionat o scoala unde erau pregatiti preoti ce urmau sa slujeasca in bisericile din acest spatiu romanesc. Monahi rabdatori copiau caligrafic carti de slujba si de invatatura pentru preoti. Unii stiau si limbi straine si au tradus carti in limba romana. Printre acestea se numara si "Legenda Duminicii", talmacita in romaneste in anul 1391; dupa opinia unor specialisti, acesta este cel mai vechi text scris in limba romana dintre cele pastrate si descoperite.

Tot aici au fost scrise si renumitele Texte Rotacizante. Aici s-a lucrat mult pentru introducerea limbii romane in biserica. La Peri s-au tradus pentru prima oara carti din Biblie, dintre care unele s-au pastrat. Tot la Peri s-au scris cele patru parti ale celebrului "Codice Voronetean". Apoi s-au tradus Psaltirea Scheiana, Psaltirea Voroneteana, Psaltirea Hurmuzachi s.a. "Mare si sfanta ramane aceasta lucrare de traducere, pentru ca de atunci Dumnezeu a inceput sa vorbeasca in limba romana cu neamul nostru", scrie prof. dr.
Nutu Rosca in monografia "Manastirea Sapanta-Peri", citat de parintele Grigore Lutai, care, preluand istoricul manastirii din aceasta lucrare, ni l-a transmis noua. Dar din dar se face! La Manastirea Peri a functionat si o tipografie in care s-au tiparit cateva carti, printre care doua in romana si trei in slavona. Existenta Manastirii Peri a fost curmata in anul 1703, pe vremea rascoalei antihabsburgice conduse de Francisc Rakoczi al II-lea.

Episcopul si calugarii au fost alungati, teritoriile si bunurile lor au fost confiscate de regimul maghiar, cladirile anexe au fost distruse, biserica a fost arsa din temelii iar zidurile ramase in picioare au fost daramate. Renascand din cenusa, la Sapanta Un alt istoric al Manastirii Peri, Dan Nichi, scrie: "Ce nu au stiut atunci asupritorii este ca un astfel de loc nu poate fi desfiintat... Chiar daca fizic au distrus cladirile, chiar daca oamenii au plecat in alte parti, acel lacas a ramas sfant in inima si constiinta romanilor si avea sa renasca din cenusa peste ani in Sapanta, la mica departare de locul unde vremelnic a vegheat la pastrarea tezaurului de credinta a poporului roman".

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, localitatea Peri a fost anexata de URSS, astazi fiind in componenta Ucrainei. Se invecineaza cu localitatile Apsa de Jos la Est, Stramba la Nord si Tarasul la Vest. Spre Miazazi este marginita de raul Tisa, la mica distanta de Sapanta. Actuala Manastire Sapanta-Peri este ctitorita de Carmen si Grigore Adamescu. Prin darurile generoase ale familiei ctitorilor si prin stradania preotului Grigore Lutai, in nord-vestul Romaniei s-a ivit cea mai inalta biserica de lemn din Europa, atingand 75 metri de la pamant spre cer. Crucea din varful turlei are 7,50 metri inaltime si o greutate de 430 kg. Cele patru cruci ale bisericii sunt poleite cu 4,30 kg de aur.
Manastirea de maici va fi de departe cea mai frumoasa din tot Maramuresul istoric. Este amplasata intr-un frumos parc dendrologic, intr-o padure multiseculara. Biserica, asezata pe un soclu de piatra, este construita in stil maramuresean, din lemn masiv de stejar, cu trei niveluri si, sus, cu un paraclis. Parinte Lutai nadajduieste ca sfantul lacas va fi gata la anul. Inca de pe acum biserica este un superb monument de arhitectura, iar prin amintirea de peste Tisa poate fi considerata si monument istoric. Am vazut la Sapanta turisti, romani si straini, muti de admiratie

Albastru de Voronet


Nu departe de orasul Gura Humorului, pe valea unui afluent al Moldovei a fost ridicata acum mai bine de cinci veacuri una dintre cele mai frumoase manastiri. Frescele care decoreaza exteriorul si interiorul, originalitatea picturilor si nu in ultimul rind culoarea albastra - atit de albastra - denota genialitatea artistilor moldoveni care cu un acut simt artistic au facut din Voronet simbolul Moldovei.

Varul Domnitorului Rares, Mitropolitul Grigorie Rosca a realizat marea sa ctitorie: pictura exterioara de la Voronet. Devenita atit de cunoscuta datorita coloristicii sale, in special a nuantei de albastru, este principalul punct de atractie. Armoniile tonale, nuantele si culorile sint in realitate cele care cu sensibilitate artistica, artisti zugravi le-au filtrat din mediul natural.

Asa cum este de albastru cerul la Voronet, asa au incercat sa-l reproduca pe peretii sfintei biserici. In acest mod ei au reusit sa creeze o unitate indistructiva intre peisaj si pictura exterioara a bisericii.
In plus, in functie de accentele de culoare si de conturul pe care le-au folosit au reusit sa demonstreze ca si atunci cind privesti de la distanta poti percepe cu claritate siluetele desenate.

Din punct de vedere arhitectural manastirea este asemanatoare cu celelate biserici construite in perioada domniei lui Stefan cel Mare. Ridicata pe un plan trilobat, avind turla deasupra naosului si acoperis fragmentat, edificul va primi o mare nota de originalitate prin decoratie. De forma semicirculara, absidele pastreaza elemente decorative originale: firide alungite si ocnite sub cornise.

Doua baze suprapuse inalta turla decorata la rindul ei in acelasi fel. Elementele de factura gotica sint prezente in ancadramentele ferestrelor. Chenarele de piatra care inconjoara usile de patrundere in lacasul sfant dispuse pe laturile de nord si sud ale pridvorului contin elemente de decoratie in stil gotic si renascentist. O bolta semicilindrica transversala incoroneaza pridvorul. Doua ferestre mari lasa lumina sa patrunda in aceasta incapere. Acestea au fost asezate deasupra usilor. Pronaosul este acoperit si el de o bolta in forma de calota. Mulururi in arc frint incadreaza portalul de intrare in pronaos. La randul ei o usa incastrata in peretele despartitor face posibila trecerea din pronaos in naos. Arcele moldovenesti si pandantivii sutin cupola naosului si turla. Alungita si acoperita cu o bolta in forma de sfert de sfera, absida altarului se deosebeste de celelate abside.

Fatada de vest cu impresionanta scena a Judecatii de Apoi este alcatuita compozitional pe patru registre. In partea superioara se afla Dumnezeu Tatal , registrul al doilea cuprinde scena Deisis incadrata de apostoli asezati pe scaune.

De la picioarele Mintuitorului porneste un riu de foc in care pacatosii isi afla chinurile. Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfintului Duh simbolizat in forma unui porumbel, Sfinta Evanghelie si Protoparintii neamului romanesc- avind spre nord un grup de credinciosi calauziti de Sfintul Apostol Pavel, iar spre sud grupurile de necredinciosi care primesc dojana lui Moise. In registrul al patrulea, la mijloc, apare cumpana care cintareste faptele bune si pe cele rele, lupta dintre ingeri si demoni pentru suflete; in zona de nord raiul, iar in cea de sud iadul.

Spre lumina

Pastorul

Tunel in timp

O clipa de liniste

Cat ne mai costa...


Vreau sa va impartasesc un scurt fragment al unui articol scris acum ceva vreme, de bunul meu prieten Dan Anghelescu, din Sinaia, care, zic eu, urmareste sa scoata din noi sentimente si trairi reprimate sau uitate in ultimul timp.
In anul 1844, vedea lumina tiparului, la Paris, o lucrare vasta, in 3 volume, intitulalata "Romania, sau istoria, limba, literatura, ortografia, statistica popoarelor limbii de aur, ardeleni, valahi si moldoveni, cunoscuti sub numele de romani".
Autorul se numea Jean Alexandre Vaillant, pe care N. Iorga il numea "meritosul prieten al romanilor".
Pana in 1831 este profesor, iar intre 1831-1834 este numit director al Colegiului Sf. Sava din Bucuresti.
Primele 2 volume prezinta istoria Principatelor, al 3-lea contine povestea unei excursii facuta de autor in Tara Romaneasca si publicata sub titlu " Ortografie sau plimbari pitoresti in Muntii Bucegi".
In seara zilei de 19 iulie 1839, Vaillant pleaca din Bucuresti, impreuna cu slugerul Angelescu, care-i va fi tov. de drum. Ajung la Ploiesti, apoi la Campina si de acolo la Telega. Aici se intalnesc cu 2 tarani, care le vor fi calauze.
Obiectivul principal al calatoriei este marturisit in ajunul plecarii spre Bucegi, "Ziua urmatoare trecu intr-un-far-niente si in pregatiri pentru ascensiunea din Bucegi, vom planta drapelul tricolor al Principatelor"....
Ultima zi desavarseste scopul calatoriei lor: insositi de mai multi tineri tarani si ciobani, ei urca muntele Plesuva, unde, in sfarsit, arboreaza drapelul national.
"...ajunsi in varf, taiem un brad tanar de 12 metrii, ii punem drapelul tricolor al Principatelor si il inaltam cu vantul si ploaia. Acum este arborat, falfaie, il salutam cu strigat de bucurie si urari de sperante in viitor.
Da, fie ca timpul, fie ca stapanul acestui frumos domeniu, sa respecte aceasta emblema a unei natiuni care vrea sa renasca, si aceasta natiune va renaste".
Asadar in 1839, francezul Vaillant cunoaste "un drapel tricolor al Principatelor", considerat "drapel national". El nu il duce la Milcov, cum ar fi fost normal, ci pe varful Omul.
Pentru el asadar unirea Principatelor era un fapt care nu astepta decat o consemnare formala(care insa avea sa intarzie 20 de ani)...
Urmeaza ca fiecare dintre noi sa inteleaga ce e de inteles.

Primavara devreme

Dor de-afara


Sambata a fost PRIMAVARA, asa ca m-am imbracat usor, mi-am luat camera si am intins-o in parc. Copii, biciclete, role, catei si multa forfota, impreuna alcatuiau tabloul perfect al unei zile de ...
Habar n-am, dar cel putin eu mi-am incarcat bateriile. Iarna se poate intoarce.

Waiting


Repostez aceasta fotografie, pentru ca este Sambata, si pentru ca astazi mai este publicata si de...
www.fwaphoto.com

Nu poti sa te ascunzi

Cu capu-n pamant

Incep pregatirile

In asteptare

NU


...nu ne-am nascut in locul potrivit!
Am momente, cand ori nu ma intereseaza, ori nu imi aduc aminte, dar azi, azi am deschis blogu' lui Horhhe. Mare durere in suflet trebuie sa ai sa contabilizezi in fiecare zi porcariile vietii.
Eu nu sunt asa. Eu nu vad decat pozitiv. Eu nu redau decat pozitiv. Lucrurile de rahat nu ma afecteaza... oare?
Devin pesimist, dar un pesimist furios, asa ca ma pregatesc si postez mesajul generatiilor din jurul meu.
P.S.- contabilizeaza-le in continuare, Horhhe!

Buna dimineata...


Este urarea mea de bun venit, PRIMAVARA!

Fata in fata


Atunci cand simpt ca se termina, atunci incepe sa imi fie mai draga.
Aici prietenul Gicu, fata in fata cu prietenul Mont Blanc.

Spre varf...


Unde se odihnesc norii

In corzi

In lumina

Tapinarii

Nu mai astept...

Camarazi


La scaldat


Spre casa


Dacicus


Coloratorul


La scaldat


Parpale, piratul baltilor


Asteptand




Doua destine, doua experiente, doua asteptari.

Siluette


Faceți căutări pe acest blog